Podul spionilor – un film cu mari șanse la Oscar

Un film despre luptă. Despre lupta dintre teoria din manual și practica din teren, despre lupta dintre principiile tale și ochii acuzatori ai lumii, dintre Est și Vest, un film despre lipsa îngrijorării la un spion rus, despre oameni care stau mereu în picioare, un film despre războiul rece și mari puteri ale lumii, un film despre un zid, despre un pod și țări cu un nume prea lung. Un film despre libertatea din SUA, unde la școală copiii învățau despre comunism și atacuri nucleare vs. gloanțele din Germania anilor ’60, un film despre negociere și schimb de vieți, semnat de Steven Spielberg.

Podul Glienicke există și azi în Berlin. În iarna lui 1962, pe acest pod a avut loc primul schimb de spioni – doi americani pentru un rus. O tranzacție de vieți între Vest și Est, care a influențat, poate, cursul istoriei. Jim americanul, îmbrăcat într-un palton rusesc, (al lui fusese luat de niște tineri la colț de stradă), salvează un sovietic și doi concetățeni.

 bridge-of-spies

Steven Spielberg spune povestea reală a patru personaje extraordinare: Rudolf Abel, agent KGB de origine britanică arestat de FBI în New York și condamnat la închisoare. Gary Powers, tânăr pilot american de avion U-2, agent CIA care nu se sinucide, așa cum primise ordine, atunci când avionul îi este bombardat și se face bucăți, în timpul unei misiuni de spionaj în Rusia. Făcea niște poze de la 21.000 de metri. Al treilea personaj din schimb este Frederic Pryor, un student american din Berlin, luat drept spion și arestat de Stasi, poliția secretă est-germană. Viețile lor au fost negociate de avocatul american Jim Donovan, specializat în asigurări.

“-Vă îngrijorați vreodată?

-Ar ajuta la ceva?!” – Dialog între avocat și clientul său rus care apare de câteva ori pe parcursul poveștii și te face să zâmbești amar în colțul gurii.

Spionul rus Abel, interpretat genial de Mark Rylance (actor consacrat în teatru), nu vede rostul îngrijorării, are ochelari și început de chelie, poartă aceeași expresie pe chip de la început până la sfârșit, aceeași frunte încrețită în semn de ușoară mirare, îl ascultă pe Dmitri Șostacovic și pictează. Nu pare să îi pese de nimic, nici de viață, nici de moarte. Un adevărat spion. Face un cuplu senzațional cu avocatul lui, interpretat de Tom Hanks, care se luptă pentru viața clientului său, împotriva tuturor. Și câștigă.

Dacă la început, avocatul din Brookling, Jim, refuză cazul, ulterior nu numai că îl acceptă, ci se implică total, reușind să înfrunte Guvernul, judecătorul, familia, pasagerii din metrou, societatea, mentalitatea. Îl face pe judecător să renunțe la scaunul electric care îi fusese promis lui Abel și să-l recompenseze cu doar 30 de ani de închisoare.

Tom-Hanks-in-Bridge-of-Spies

Chiar dacă este un film petrecut în vremea relațiilor, poate, cele mai încordate dintre americani și ruși, iar atmosfera este mereu gri, cu nuanțe, fiind vorba de Berlin și New York, nu este, cum ai putea zice, la o primă citire, un film cu multă acțiune. Fiind vorba de spioni prinși, te poți gândi la modalitățile extrem de violente de tortură, dar Spielberg ne scutește de asemenea scene. Ne arată doar două găleți de apă plesnite de ruși peste fața tânărului pilot american.

Accentul e pus pe puterea de negociere a unui avocat de asigurări cu serviciile americane, ruse și est-germane, totul pentru trei vieți, dintre care una a unui dușman al poporului american. Spielberg inserează și momente amuzante în această dramă istorică. Când se face schimbul pe pod, la final, Jim îl întreabă pe deja prietenul lui, Abel, ce-o să facă după ce ajunge acasă, iar acesta îi răspunde, cu aceeași inexpresivitate ”cred că o să beau o vodka”, ca și când ar fi zis ”o să-mi trag un glonț în cap”.

Filmul este distribuit in România de Odeon Film și va avea premiera în cinematografe pe 27 noiembrie.

Text: Geanina Sandu

By | 2017-03-18T16:33:50+00:00 November 20th, 2015|Film/Serial|

About the Author:

Maratonist, Inginer, Copywriter

Leave A Comment