Azi mi-am dat o “palmă”

De două săptămâni am tot zis că “de mâine mă antrenez” pentru crosul BestJobs la care speram să îmi depăşesc recordul personal pe distantă de 3 km şi poate cu un aşa timp să urc pe podium. Era prima cursă la care îmi propuneam să ies între primii. Tot amânând antrenamentul am ajuns ca astăzi de dimineaţă la încălzirea de dinainte de cursă să nu mă simt prea bine. “Palma” mi-am primit-o la 1 minut şi puţin după ce s-a dat startul atunci când am simţit cum mi s-au întins muşchii intercostali de pe partea stângă şi bineînţeles am simţit şi… durere. Cum nu îmi place să renunţ am încercat să trag puţin de mine şi să ţin ritmul ăla în continuare, dar mi-am dat seama că nu am nicio şansă aşa că am hotărât să îl aştept şi pe prietenul Pandutzu să mă prindă din urmă şi el băiat de treaba a stat în ritmul meu până la final.

Concluzia mea a fost că asta e cea mai naşpa alergare a mea pe distantă de 3 km, şi nu din cauza pace-ului de final de cursa, ci din cauza faptului că a fost o diferenţă prea mare de ritm între ce am făcut la început de cursă şi cum am ajuns la final. Dar mare mi-a fost mirarea să aflu ceva mai târziu că am fost al 19-lea la categoria la care am concurat, cu toată accidentarea mea şi ziua proastă pe care am prins-o.

Medalia de finisher și brățara mea cu "I <3 running"

Medalia de finisher și brățara mea cu “I <3 RUNNING”

Că să îmi dreg puţin situaţia în care se afla psihicul, am hotărât să dau o fugă şi până la Crosul Loterie că să îl termin, indiferent de ritm şi am reuşit să ţin un ritm constant care mi-a dat din nou speranţe pentru zile mai bune, chiar dacă am alergat 4.7 km cu durere (puţin inconştient). Pe lângă faptul că mi-a dat un imbold, am făcut şi o mică recunoaştere de traseu pentru semimaratonul de duminica viitoare pentru că, practic, am alergat un sfert din distanţă chiar dacă eram aproape accidentat.

Înainte de cursă

Ajuns în Piaţa Constituţiei, la finish, am aflat că în Parcul Tineretului se desfăşoară un alt cros, aşa că încăpăţânatul din mine a vrut să meargă şi acolo, aşa că l-am convins pe Pandutzu să ne aventurăm în cel de-a treia cursă a zilei. Deci practic, am făcut un maraton de crosuri.

Alergarea din Tineretului a purtat titlul de Crosul Inimii şi sunt mândru să spun că la categoria mea (15-25), din 6 băieţi, eu am terminat al treilea săvârşind un sprint de aproximativ 250 de metri pe care am atins viteza maximă de 26 km/h.

Cu alte cuvinte, pot spune că deşi ziua a început foarte prost, s-a terminat bine, iar corpul meu încă poate alerga distanţe lungi.

Semimaratonule pregăteşte-te că vin să-ţi iau medalia!

By | 2017-03-18T16:33:55+00:00 September 28th, 2014|Jurnal de cursă|

About the Author:

Maratonist, Inginer, Copywriter

Leave A Comment